Mă bucur că nu m-am hazardat să intru în critica de film.
Björk este absolut fabuloasă, am crescut cu videoclipurile ei și aș reurmări până și Drawing Restraint 9 (filmul experimental al fostului ei soț, Matthew Barney). E o ființă la care regnurile și modurile diferite ale lumii capătă corespondențele cele mai poetice în chipul cel mai firesc pentru ea, chiar dacă le poate părea unora pretentious...
Nu am urmărit niciunul dintre filmele lui Tudor Giurgiu, nu am avut nicio obligație profesională în acest sens. Multă lume a subliniat faptul că a ecranizat mai demult Legături bolnăvicioase, care are tematică lesbi (totuși, cam tot ce însemna LGB în spațiul românesc în anii 2000 întreține relații tensionate cu arealul queer din prezent care e resimțit ca „prea woke”, „prea de stânga" șamd; pentru generația lui Giurgiu, „gay” însemna Alex Leo. Șerban, care nu credea în activism social, ci în... spiritul aristocratic al lui Wilde. Și anticomunism!), dar nu știu să mai fi subliniat cineva că, mai recent, l-a ecranizat (în Parking) pe Marin Mălaicu-Hondrari, un nume reprezentativ pentru acea zonă a literaturii de la noi care, deși mufată la unele instituții, se prezintă drept contraculturală, dar având în realitate repere destul de safe, ca Pink Floyd și Bolaño, și - probabil simțindu-se cu musca pe căciulă de heterosexuali libidinoși ce tind să fie, o previzibilă atitudine mefientă față de ceea ce ei percep ca fiind „woke”, pentru că ei se bat cu pumnul în piept că sunt centriști ergo intelectuali adevărați, nu ideologi...
Ca atare, chiar știind numai contextul acesta și aproape nimic altceva despre viața și arta sa, cumva nu mă miră că Tudor Giurgiu s-a coborât la a se lua de un critic de film - tânâr și queer - că a scris o recenzie negativă la film și că ar fi lăsat o vreme un comentariu pe... Letterboxd, în care făcea mișto de felul cum cuplul din film - „heteroi borâți”, formulare care a stârnit imens scandal și acuzații de... heterofobie - dansa pe Björk...
Pe bune? Cât narcisism să ai ca regizor? După atâția ani de organizare și instituționalizare, cum să te raportezi așa la critică?
Nu am văzut filmul, recunosc. Mă gândesc că acest „outrage” e posibil să fie deliberat manufacturat - sunt oameni acum care se vor interesa de film doar pentru că ar fi fostcancelat... Dar dacă e adevărat ce am citit în cronică... Până la exploatarea lui Björk probabil doar ca prop pentru nostalgiile după era MTV, filmul pare să păcătuiască mai întâi printr-o tehnică ce mi se pare inadecvată spiritului locului... Mie, care am trăit zile de vară în Eforie Sud (spațiul narațiunii), mi s-ar fi părut potrivit uzul de montaj...
#2026
IRC Chat
Support Hubzilla
