Biografie

Yigru Zeltil (uneori grafiat yigru zeltil sau Y.Z.) este pseudonimul sub care Florin Ionescu (n. 11 aprilie 1992, Constanța) semnează poezii, proze scurte, eseuri și traduceri, precum și articole de polemică, teorie, istorie și critică literară, muzicală și de arte vizuale, la care se adaugă proiecte de arhivistică și biblioteconomie - precum Princeps Poesis, o bază de date a cărților de poezie (peste 50,000 de volume în limba română), sau A Bibliography of Conceptual Writing, prima tentativă de a cataloga literatura conceptuală la nivel internațional -, precum și o sporadică activitate de DJ. Volumul ulei de palmier (2017) a fost inclus de Mihai Iovănel în prima ediție de la „Istoria literaturii române contemporane. 1990-2020” pe lista celor mai reprezentative 80 de volume de poezie din ultimele decenii.

Autorul provine dintr-o familie de clasă mijlocie inferioară din cartierul Tomis Nord, fără antecedente literare. A absolvit liceul „G. Călinescu” și Universitatea „Ovidius” din Constanța (cu o lucrare de licență despre poezia lui Petre Stoica). Cu susținerea părinților (dintre care mama a studiat muzica în tinerețe), și-a dedicat anii de adolescență formării filologice și literare, lecturii și scrisului. Din 2022, muncește și locuiește neîntrerupt în București.

Debutează de timpuriu în mediul online, inițial sub pseudonimul Selenaru Negrea, apoi din 2008 sub numele Yigru Zeltil. În 2010 va debuta simultan în două reviste constănțene: Tomis, cu girul lui Dan Mihuț, și Agora. După sistarea finanțării revistei Tomis, un nucleu redacțional, condus de Mircea Țuglea și din care făcea parte și Y.Z., va căuta să repornească revista și să obțină finanțare de la următorul primar, Decebal Făgădău. După moartea lui Mircea Țuglea, proiectul este inițial preluat ca atare de către Bogdan Papacostea; în toamna anului 2022, revista va apărea din nou, însă cu excluderea tacită a lui Y.Z. și a lui Daniel Clinci, preferându-se o formulă coagulată de Claudiu Komartin de la București.

A citit la o ediție a clubului de lectură Nepotu' lui Thoreau de la Insomnia din Cluj-Napoca (în 2016), la o ediție a Institutului Blecher din București (în 2018), la mai multe evenimente organizate de editura frACTalia etc. (la Fractal, în Green Hours, a performat poemul conceptual chiNtanță), la Muzeul Național al Literaturii Române ș.a.m.d. Din 2021, face parte din Cenaclul X, cu lecturi colective în mai multe orașe; în 2022, participă la Contrar așteptărilor. Un festival de literatură queer (Triumf Amiria Muzeul Culturii Queer[?]/MozaiQ @ Goethe-Institut București).

A publicat în mai multe publicații online, și reviste, de la Echinox și Tribuna din Cluj până la Literatura din Buzău sau Bucovina Literară din Cernăuți. În 2014, apare în revista Poesis Internațional textul Bateriile nu sunt incluse în preț (o introducere în poezia conceptuală); în 2016, referințele din articol se vor regăsi, fără a fi citate, în studiul academic Rețeaua. Poezia românească a anilor 2000 al Grațielei Benga[1].

A dobândit o modestă notorietate în critica literară datorită rubricii pe care o deține la sfârșitul anilor 2010/începutul anilor 2020 în revista Cultura - colaborare nu lipsită de tensiuni, cum a fost cazul cronicii la prima carte a lui Răzvan Andrei, cenzurată inițial de către redacție, publicată în cele din urmă pe platforma Prăvălia Culturală (unde a mai apărut și o notabilă traducere, și anume cea a manifestului Noua artă de a face cărți al lui Ulises Carrión). În panorama sa a criticii de întâmpinare din anii 2010, conservatorul Adrian Mureșan din Observator cultural notează: „Zeltil amestecă, în verdictele privind poezia contemporană, intuiții foarte bune cu părtiniri ideologice ușor sesizabile și cu formule prolixe”[2].

Între 2014-16, a scris pe FDL.ro Fabrica de Literatură. Începând cu 2019-20, va lucra îndelung la proiectul unei platforme dedicate literaturii experimentală din perspectivă autistă/neurodivergentă, ALGER.

După publicarea în 2012 a volumului de debut Cacao, girat de Cosmin Perța, i se decernează un premiu de debut de către filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România; premiul îi va fi retras în 2015, în contextul scandalului de la „Opera Omnia”, după ce președintele filialei, Angelo Mitchievici, îi citește articolele de pe site-ul Fabrica de Literatura - articole critice la adresa administrației Manolescu și a poeziei vicepreședintelui Gabriel Chifu. (Această poziție va fi mai târziu, în 2021, prezentată sistematic într-un amplu material publicat de site-ul pro-sindicalist Baricada, Breasla scriitorilor, sau despre falsa conștiință și oligarhia sindicală.)

După ce a aderat la scrisoarea deschisă din ianuarie 2015, prin care Claudiu Komartin cerea demisia juriului premiului Eminescu, Y.Z. a contribuit și la fondarea Grupului pentru Reforma USR, care a contestat legalitatea administrației Uniunii, și, ulterior, a Ligii Literare din România, organizată de Grigore Șoitu și condusă pentru o scurtă vreme, în 2018, de Claudiu Komartin, înainte ca acesta să devină vicepreședintele PEN Club România, iar LLR să se dizolve tacit fără a fi devenit o alternativă viabilă la USR.

A semnat lista de solidaritate a manifestului feminist „Către o lume literară mai blândă, neasupritoare”.

Y.Z. s-a apucat de scris datorită lecturilor din I.L. Caragiale și Mircea Cărtărescu, frecventând apoi cu entuziasm poezia modernă și de avangardă, avându-i ca repere pe Gellu Naum, Tristan Tzara și Ilarie Voronca. Interesul scăzut față de poezia generației 2000 i se va schimba odată ce-i descoperă, după debut, pe Gabi Eftimie și Vlad Moldovan, care îi vor influența maniera din ulei de palmier (2017), oarecum în siajul tendinței numite de o parte din critică „poezia postumană” (deși Mihai Iovănel îl va încadra pe Y.Z. la „minimalismul autobiografic”). De aceea, figurează în unele enumerări ale reprezentanților promoției „postdouămiiste” (cum ar fi în dosarul revistei Paradigma, în 2014, sau dosarul „Postdouămiismul poetic” din revista Euphorion nr. 4/2017).

În paralel cu textele „lirice”, Y.Z. a încercat să cultive și poezia conceptuală (influență asimilată după 2013, laolaltă cu alte lecturi din poezia nord-americană modernă și experimentală - Gertrude Stein, Bernadette Mayer, grupul Language etc.), însă cea mai mare parte a conceptelor sale au rămas în volumul în manuscris Poate conține urme de nuci.

Odată cu intrarea în Cenaclul X, grupare de factură anarhistă și feministă queer, textele lui Y.Z. devin mai explicit politice (fără a renunța la unele elemente experimentale, de ex. influența suprarealismului lui Gherasim Luca). În Metacritic Journal, cercetătorii academici Emanuel Lupașcu și Bogdan Vișan încadrează aceste texte recente ale sale în ceea ce ei numesc „auto-teorie”, un gen de discurs care îmbină autobiograficul cu inserțiile din teoria critică de stânga.

Din 2011, lucrează la proiectul care devine, din 2024, cunoscut sub numele de Princeps Poesis - un proiect de catalogare a tuturor volumelor de versuri, în primă fază doar din limba română (peste 50,000 de volume), extinzându-se însă către toate limbile.

În 2015, după câțiva ani în care a aprofundat istoria și teoria artei pe parcursul muncii sale de voluntar pe platforma WikiArt.org, începe să scrie în Gazeta de Constanța despre expozițiile de artă locale, articolele devenind curând un subiect de controversă în rândul breslei locale, căreia Y.Z. i-a reproșat desincronizarea față de scena de artă contemporană. În același an, Y.Z. primește invitația de a scrie pentru revista ARTA, apoi va participa la începutul anului 2016 la o tabără a tinerilor critici de artă organizată de către ARTA și Uniunea Artiștilor Plastici din România.

O rubrică de critică pe arte vizuale avea să mai dețină și în cadrul revistei Cultura, precum și o rubrică pe muzică românească.

Ca DJ, a avut un set în cadrul festivalului CUCA de la Cârțișoara, precum și la lansarea unui număr al revistei de studii postumaniste Post/h/um.

(vezi Ce am publicat)


(1) https://www.observatorcultural.ro/articol/de-la-fracturi-la-retele/
(2) https://www.observatorcultural.ro/articol/sistemul-si-relatiile-de-joc/
(3) „Traducerile de sâmbătă: poezie queer x 7”.
(4) „Prăvălia Culturală: Ulises Carrión, „Noua artă de a face cărți"”.